Din Zadar până la Mali Lošinj, apoi până mai jos în insula Murter
Am ajuns pentru prima oară în Croația la mai bine de zece ani după ce m-am apucat de sailing. Nu știu de ce, dar până acum, Croația mi s-a părut destul de departe.
Nu e chiar atât de departe; aveam să aflu asta la mijlocul lui august când m-am urcat în avionul de Zagreb, iar de acolo, mai departe către Zadar pe malul Adriaticii. Cu tot cu escală am făcut în jur de cinci ore. Dacă aș fi ales varianta cu mașina, atunci drumul ar fi durat vreo patrusprezece ore (Brașov-Zadar). Dacă sunteți mai norocoși și locuiți mai spre granița de vest a țării (Arad, Timișoara, Oradea) atunci ajungeți cu mașina în 8-9 ore, depinde de cât de aglomerată este vama.
Prima impresie despre Croația este că este o țară care nu și-a găsit încă locul pe harta Europei: clădirile mai vechi au un aer italienesc, cele mai noi sunt fie cu arhitectură modernă, fie cu influențe neo-balcanice evidente (balcoane cu stâlpi de gips, tencuieli cu culori stridente, termopane de plastic). Praful este omniprezent, iar fiecare a patra-cincea casă este în renovare. Văzută din avion, Croația seamănă un pic cu Ardealul natal, singura diferență notabilă fiind vegetația mediteraneană; altfel casele par la fel ca cele de prin satele ardelenești, curțile nu sunt mult diferite, câmpurile cu cucuruz și floarea-soarelui parcă sunt de pe la noi, până și grămezile de gunoi și moloz aruncate pe marginea pâraielor și râurilor par la fel.
Ce ne-a plăcut în Croația
Infrastructura
Am apreciat mult felul în care croații au știut să dezvolte o adevărată industrie în jurul pasiunii noastre de a petrece timp pe mare. Poți găsi sute de porturi și marine mai mari sau mai mici, cele mai multe dintre ele foarte bine utilate și cu servicii bune (water lift, dry dock, electricitate, apă, toalete și dușuri).
Pe lângă porturi și marine, croații au creat zone speciale pentru ancorare (mooring buoy fields). Câmpurile astea pe de o parte ușurează sarcina skipperului de a căuta un loc bun de ancorare, iar pe de altă parte protejează mediul prin protejarea fundului mării de efectul negativ al ancorei si al lanțului ancorei asupra vegetației și faunei marine.
Natura
Este diversă. Numărul mare de insule îți permite să faci ture pe distanțe mai scurte; dacă o mare parte din insule au un aspect mai arid, cele din Arhipelagul Kornati sunt foarte verzi și pitorești. Amestecul de pini mediteraneeni, cu măslini și smochini sălbăticiți mi-au dat senzația de vegetație mai luxuriantă, așa cum poate era cândva pe aici, înainte ca oamenii, caprele, oile și vitele să deșertizeze zona de coastă a Adriaticii.
Viața pe insule
Insularii, fie că sunt în Grecia, Franța, Italia, Tailanda sau mai știu eu ce alt colț al lumii vor părea fie nederanjați de turiști, fie atrași de aceștia, curioși să intre în vorbă.
Croații fac parte din prima categorie. Pentru ei, turiștii asezați la masa de lângă ei sunt invizibili, parcă inexistenți. Mie îmi place abordarea asta pentru că îmi dă la rândul meu ocazia să observ felul lor de a fi, cum socializează, ce obiceiuri de consum au, cum se îmbracă, ce preocupări au.
Ritmul vieții pe insule este altfel decât pe continent; oamenii de acolo par mai puțin afectați de trecerea timpului.
Insulele au păstrat întrucâtva aerul italienesc dat de secolele de influență venețiană asupra lor. Arhitectura caselor vechi te trimite clar în Evul Mediu. Construcțiile noi, însă, contrastează destul de mult cu cele vechi: stâlpișori de gips, scări spiralate, porți de inox și culori foarte stridente; într-un fel pare că vechii locuitori ai insulelor au plecat și au lăsat locul unei alte civilizații, nu neapărat mai dezvoltate din punct de vedere al gusturilor artistice și arhitecturale.
Condițiile de sailing
Croația este ideală pentru sailing fie dacă îți place să petreci mult timp pe mare, fie dacă îți plac ture scurte. Numărul mare de insule, golfuri, orașe mai mari sau mici cu locuri de acostat, fac din Croația un loc cu multe opțiuni în momentul în care îți planifici o tură de sailing.
Istoria locurilor
Fie că ești în Zadar, Dubrovnik, Mali Lošinj sau Biograd na Moru, vei simți că locurile acestea au fost martorele multor momente importante ale istoriei Europei. Iliri, romani, slavi, sarmați, venețieni, franci, sarazini, otomani, unguri, austrieci, toți au trecut pe aici; unii și-au lăsat amprenta mai adânc, alții au fost asimilați, dar Croația de astăzi este rezultatul acestui amestec de influențe, reușind totuși să își păstreze identitatea slavă, caracterul balcanic atât al oamenilor cât și al locurilor.
Ce nu ne-a plăcut în Croația
Prețurile
Chiar dacă salariile croaților nu sunt mult diferite de cele din România, prețurile sunt în multe locuri chiar peste Italia. Este un impact destul de mare pe care îl poate avea asupra ta o notă de plată de peste 50 Euro, mai ales cand nu ai avut parte de nimic special. Mai ales când prețurile mari se repetă aproape în fiecare zi. Cred că prețurile în Croația au crescut foarte mult, mult mai rapid decât calitatea serviciilor din două motive: pe de o parte, durata mai scurtă a sezonului în comparație cu Grecia sau Turcia, pe de altă parte, influxul foarte mare de turiști din Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, precum și, mai nou, influxul de turiști britanici care au luat cu asalt Dubrovnik, Zadar, Pula și o parte din insulele mai accesibile.
Aglomerația
Deși am ajuns în Croația la final de sezon (sfârșit de august spre început de septembrie) marinele erau supraglomerate, iar șosele și autostrăzile erau sufocate cu mașini către toate ieșirile din țară. Orice traseu dura cu 3-4 ore peste estimarea inițială. Aglomerația se vedea și pe mare. Nu am văzut o așa mare concentrare de ambarcațiuni cu vele sau cu motor nicăieri în altă parte. Se întâmpla asta probabil din cauză că prețurile de charter din Croația sunt mai mici decât cele din Italia sau Spania, iar destinația este mai îndemâna austriecilor, nemților, slovenilor, ungurilor, polonezilor, cehilor, chiar și românilor. Cu o Grecie care a trecut printr-o criză economică și o Turcie cu probleme politice interne, coasta dalmată a Croației a devenit destinația preferată a clasei de mijloc din centrul Europei.
Extra costurile
Spre deosebire de alte destinații, în Croația am avut câteva experiențe mai puțin plăcute cu costurile neprevăzute. De exemplu, parcarea unei mașini în marina din Sukošan a costat 47 euro pentru o săptămână, în timp ce marinele din Turcia sau Grecia pun la dispoziția clienților locuri gratuite de parcare. Prosoapele nu sunt incluse în prețul lenjeriei ca mai peste tot în alte părți: 5 euro/persoană. La restaurante te simți de multe ori ușor înșelat când vezi că trebuie să plătești coșul cu pâine pe care tu l-ai lăsat neatins, pentru că tu, de fapt, mâncasei paste sau friptură cu cartofi.
Ospitalitatea
Sau mai bine zis lipsa ei. Popor dârz, trecut recent printr-un război fratricid cu vecinii sârbi, croații nu se bucură să vadă străini. Mai ales dacă află că nu sunt nemți sau austrieci.
Călătorind destul de mult prin lume, m-am obișnuit să caut și să găsesc locurile unde beau, mănâncă și se distrează localnicii. Așa am reușit să îmi fac prieteni într-o grămadă de locuri. În Croația nu am reușit lucrul ăsta; și am încercat. Pur și simplu oamenii de acolo te ignoră cu o amabilitate rece, austriacă, urmată de o încruntătură slavă. Astfel, orice punte de legătură este tăiată foarte scurt.
Pe unde am fost
În cele două săptămâni petrecute în Croația, am plecat din Sukošan spre nord până în insula Lošinj, apoi am coborât spre Insulele Kornati, Murter, Biograd na Moru.
Voi scrie câte ceva despre locurile prin care am trecut, mai ales despre cele care mi-au lăsat o impresie plăcută, locuri în care aș putea reveni.
Zadar
Cu 2-3 marine situate fie în oraș, fie în apropierea orașului, Zadar este unul dintre cele mai mari centre de sailing din Croația. Avantajul lui este faptul că are un aeroport propriu (am ajuns aici în mai puțin de cinci ore) și legătura dinspre București prin Zagreb este foarte bine programată.
Orașul are un centru istoric, un oraș medieval fortificat poziționat pe o peninsulă. Arată foarte spectaculos la prima vedere, este plin de baruri și restaurante, păcătuind un pic prin aglomerație.
Insula Ugljan
Foarte aproape de Zadar, la doar câteva mile, veți vedea insula Ugljan. Legată printr-un pod de vecina ei de la sud (Insula Pašman), Ugljan este una dintre cele mai simpatice insule croate. Am vizitat acolo Preko, Sutomišcica, Mali, trei sate foarte pitorești, cu foarte multe pensiuni, restaurante și baruri situate pe malul mării. În Sutomišcica am tras la marina Olive Garden, una dintre cele luxoase marine din Croația, dar fără prețuri exagerate.
Insula Ist
Una dintre insulele autentice, relativ neschimbate de fluxul de turiști care au invadat coasta dalmată în ultimii ani. Portul din Ist, în ciuda faptului că nu are cine știe ce facilități este plin în permanență cu turiști veniți cu veliere sau yachturi cu motor. Dacă nu găsiți loc în port, aveți șanse mai mari să vă puteți lega de una din geamandurile legate de primărie. Dacă nu găsiți nici acolo loc, atunci puteți ancora în partea de vest a portului, însă acolo zona este mai expusă în caz ca bate Bora, un vânt care vine de pe coastele Munților Dalmației ți uneori se poate simți destul de puternic și aici.
Insula Lošinj
Situată mai la nord, aproape de Pula, Lošinj este o insulă foarte verde, cu orașe pline de viață și o atmosferă foarte apropiată rivierei italienești. Mali Lošinj, orașul cel mai important de pe insulă a fost de-a lungul istoriei un centru comercial major în această zonă a Adriaticii. Yahturi de lux, veliere de colecție, lume elegantă care se plimbă în susul și in josul falezei, restaurante cu chelneri la patru ace, toate acestea ne-au făcut să ne simțim ca la Cannes sau San Remo.
Insula Pag
Celebră datorită producătorilor săi de brânză, Pag este o insulă preferată de cei care vin cu mașinile și stau în campinguri. Noi am ajuns la marina din šimuni. Acolo veți găsi o marină din lanțul Aci Marina foarte bine pusă la punct, însă în rest, insula nu are foarte mult de oferit. Este o insulă destul de aridă și fără prea multe de oferit în afară de brânză și sare, principalele surse de venit ale insulei Pag.
Insula Iž
Situată la vest de Puljan, Iž este genul acela de insulă pe care ai putea să trăiești până la adânci bătrâneți. Atmosferă liniștită, localnici liniștiți, cafenele mici pe malul mării, fără foarte mulți turiști, aer autentic. Multe konoba (restaurante de familie) retrase, cu grătare mari pe care sfârâie în permanență cărnuri, pește și fructe de mare. Veți găsi locuri bune de înot pe peste tot în jurul insulei.
Insula žut
Parte a arhipelagului Kornati, insula žut face parte dintr-o rezervație naturală. Apropiindu-ne de ea dinspre mare, senzația a fost că nu ne mai aflam în Croația. Vegetația este mult mai bogată decât pe cele mai multe insule croate: pini și măslini, diverse tufe verzi îți dau o senzație de vegetație mai bogată. Totul este dintr-o dată mai verde. Tot aici am găsit și locul cu cea mai bună apă de înot, apropiată de ceea ce găsești în insulele grecești din Egeea sau în golfurile izolate de pe coasta turcă. Veți găsi în žut câteva marine bine puse la punct, cu condiții excelente și bine protejate de Bora sau Jugo, vânturile predominante din această zonă.
Insula Dugi
Mai animată decât insulele mici din jurul ei, Dugi este destul de comercială. Am stat în Sali, unadintre localitățile mai mari ale insulei. Nu am fost foarte impresionați nici de condițiile din marină (poate marina cu cele mai slabe servicii de pe unde am fost), nici de ceea ce poate oferi insula în materie de distracție, mâncare, plaje. Am plecat destul de repede a doua zi spre următoarea destinație.
Insula Murter
Aflată foarte aproape de coastă, legată de continent printr-un pod, Murter este foarte atractivă datorită numărului foarte mare de insulițe și golfuri unde se poate ancora. Fiind foarte accesibilă cu mașina, Murter este unul dintre centrele mari de sailing din Croația, punct de plecare pentru multe companii de charter. Orașul vechi este foarte pitoresc, fiind unul dintre locurile care și-a conservat farmecul de altădată: restaurante și magazine cochete, o piațetă care privește spre mare, două-trei biserici care parcă prin înălțimea lor protejează insula de rău-voitori.
Biograd na Moru
„Orașul Alb de la Mare” ar fi traducerea din croată a fostei capitale a Regatului Croat. Martor al multor întâmplări din istoria foarte violentă a acestui popor, Biograd na Moru este astăzi un oraș foarte mic (sub 6000 de locuitori) care trăiește aproape exclusiv din turism. Pe lângă hoteluri și pensiuni, orașul are două marine mari (împreună au aproximativ 900 locuri) și foarte multe facilități pentru proprietarii de ambarcațiuni sau pentru cei care vor să închirieze bărci. Este un punct de plecare la îndemână atât pentru cei care vor să navigheze spre nordul sau spre sudul Croației.
PREȚURI CHARTER ÎN CROAȚIA (estimativ)
Velier 41 picioare (6 locuri) – iunie 2018 – 3130 euro/saptămână
Velier 46 picioare (8 locuri) – iunie 2018 – 4150 euro/săptămână
Velier 53 picioare (10 locuri) – iunie 2018 – 5110 euro/săptămână
Catamaran 42 picioare (12 locuri) – iunie 2018 – 6630 euro/săptămână
Velier 41 picioare (6 locuri) – august 2018 – 3400 euro/saptămână
Velier 46 picioare (8 locuri) – august 2018 – 4610 euro/săptămână
Velier 53 picioare (10 locuri) – august 2018 – 5700 euro/săptămână
Catamaran 42 picioare (12 locuri) – august 2018 – 7400 euro/săptămână
(Articol publicat în Revista Yacht Expert, ediția din octombrie 2017)