<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Sailing Romania &#8211; SailingTV</title>
	<atom:link href="https://sailingtv.ro/category/sailing-romania/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://sailingtv.ro</link>
	<description>Televiziunea on-line a iubitorilor de yachting din Romania!</description>
	<lastBuildDate>Thu, 18 Dec 2025 18:13:46 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.5.5</generator>

<image>
	<url>https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2022/09/cropped-298635940_440270918151219_6871240082206668783_n-32x32.png</url>
	<title>Sailing Romania &#8211; SailingTV</title>
	<link>https://sailingtv.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>3-10 aprilie 2026. Vacanță de primăvară la sailing</title>
		<link>https://sailingtv.ro/2025/12/18/3-10-aprilie-2026-vacanta-de-primavara-la-sailing/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[sailing]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 18 Dec 2025 18:13:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sailing Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://sailingtv.ro/2025/12/18/3-10-aprilie-2026-vacanta-de-primavara-la-sailing/</guid>

					<description><![CDATA[După ce veți fi schiat destul în iarna asta care se chinuie să înceapă, vă aștept la o tură de sailing unde o să amestecăm zilele de training cu cele de relaxare.Din Bodrum navigăm spre Leros, apoi traversăm Marea Egee până în Patmos (insula Apocalipsei). Din Patmos mergem scurt spre Lipsi, iar mai apoi în...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p> <br />
</p>
<div>
<figure class="wp-block-image size-large"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="1210" height="756" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/3-10-aprilie-2026-Vacanta-de-primavara-la-sailing.png" alt="" class="wp-image-861"  /></figure>
<p>După ce veți fi schiat destul în iarna asta care se chinuie să înceapă, vă aștept la o tură de sailing unde o să amestecăm zilele de training cu cele de relaxare.<br />Din Bodrum navigăm spre Leros, apoi traversăm Marea Egee până în Patmos (insula Apocalipsei). Din Patmos mergem scurt spre Lipsi, iar mai apoi în Kalymnos și Kos. O tură numai bună de descoperit insulele grecești înainte de deschiderea sezonului și de tras de frânghii și pânze ca antrenament pentru vara asta.<br />Îmi propun o săptămână de training pentru cei care vor să se pregătească pentru sezonul 2026 sau pentru cei care doresc fie o inițiere în navigația cu vele, fie să facă practică în afara sezonului de vârf.<br />Participanții vor putea obține certificările IYT Crew Member, IYT Bareboat Skipper sau ICC. Acestea se obțin în funcție de nivelul cunoștințelor dobândite și de experiența anterioară.</p>
<figure class="wp-block-video alignleft"><video height="768" style="aspect-ratio: 432 / 768;" width="432" controls="" loop="" src="https://sailingromania.ro/newsite/wp-content/uploads/2025/12/mult-b3uKfUzHGVShQs8YljcV.mp4"/></figure>
<p><strong>Traseu: Bodrum (Turgutreis Marina) – Leros (Lakki) – Patmos – Lipsi – Kalymnos (Vathy) – Kos<br /></strong></p>
<p><strong>Disponibilități: </strong><br /><strong>2 cabine duble (4 locuri)<br /></strong></p>
<p><strong><em>Preț: </em></strong><br /><strong><em>900€/persoană sau 1600€/cabină</em></strong></p>
<p>Pentru mai multe informații:<br /><strong><em>contact[at]sailingromania.ro<br />telefon/whatsapp +40(722)223063</em></strong></p>
</p></div>
<p><br />
<br /><a href="https://sailingromania.ro/2025/12/18/3-10-aprilie-2026-vacanta-de-primavara-la-sailing/" target="_blank" rel="noopener">Source link </a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		<enclosure url="https://sailingromania.ro/newsite/wp-content/uploads/2025/12/mult-b3uKfUzHGVShQs8YljcV.mp4" length="3594523" type="video/mp4" />

			</item>
		<item>
		<title>Kalymnos. Insula culegatorilor de bureti</title>
		<link>https://sailingtv.ro/2025/12/16/kalymnos-insula-culegatorilor-de-bureti-3/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[sailing]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Dec 2025 05:10:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sailing Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://sailingtv.ro/2025/12/16/kalymnos-insula-culegatorilor-de-bureti-3/</guid>

					<description><![CDATA[Bureții naturali pe care îi cumpărăm prin periplurile noastre grecești își au, în mare parte, originea în Kalymnos. Situată imediat la nord de Kos, Kalymnos este o insulă foarte vie cu un oraș animat, cu o faleză pe care seara localnicii și turiștii iau cu asalt tavernele și ouzerias-urile. Însă, dacă ieșiți din Kalymnos, orașul mare,...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p> <br />
</p>
<p>Bureții naturali pe care îi cumpărăm prin periplurile noastre grecești își au, în mare parte, originea în Kalymnos. Situată imediat la nord de Kos, Kalymnos este o insulă foarte vie cu un oraș animat, cu o faleză pe care seara localnicii și turiștii iau cu asalt tavernele și ouzerias-urile.</p>
<p>Însă, dacă ieșiți din Kalymnos, orașul mare, veți descoperi o altă insulă. Deși mi-a plăcut foarte mult orașul cu influențele lui italienești, cu străduțe înguste și locuri de băut ouzo foarte autentice, prefer să trag barca la țărm în Vathis, un sat situat mai la est de orașul principal. Aici este un golf foarte lung, îngust, inconjurat din trei părți de munte; e foarte bine protejat de Meltemi-ul care poate fi sâcâitor în lunile de vară, iar tavernele și barurile de aici sunt foarte liniștite și foarte pitorești.</p>
<p><br />
<br /><a href="http://sailingromania.ro/2017/08/06/kalymnos-insula-culegatorilor-de-bureti/" target="_blank" rel="noopener">Source link </a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sailing în Adriatica. Croația – o primă experiență</title>
		<link>https://sailingtv.ro/2025/12/16/sailing-in-adriatica-croatia-o-prima-experienta-2/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[sailing]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Dec 2025 04:09:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sailing Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://sailingtv.ro/2025/12/16/sailing-in-adriatica-croatia-o-prima-experienta-2/</guid>

					<description><![CDATA[Din Zadar până la Mali Lošinj, apoi până mai jos în insula Murter Am ajuns pentru prima oară în Croația la mai bine de zece ani după ce m-am apucat de sailing. Nu știu de ce, dar până acum, Croația mi s-a părut destul de departe. Nu e chiar atât de departe; aveam să aflu...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p> <br />
</p>
<div>
<p><em>Din Zadar până la Mali Lošinj, apoi până mai jos în insula Murter</em></p>
<p>Am ajuns pentru prima oară în Croația la mai bine de zece ani după ce m-am apucat de sailing. Nu știu de ce, dar până acum, Croația mi s-a părut destul de departe.</p>
<p>Nu e chiar atât de departe; aveam să aflu asta la mijlocul lui august când m-am urcat în avionul de Zagreb, iar de acolo, mai departe către Zadar pe malul Adriaticii. Cu tot cu escală am făcut în jur de cinci ore. Dacă aș fi ales varianta cu mașina, atunci drumul ar fi durat vreo patrusprezece ore (Brașov-Zadar). Dacă sunteți mai norocoși și locuiți mai spre granița de vest a țării (Arad, Timișoara, Oradea) atunci ajungeți cu mașina în 8-9 ore, depinde de cât de aglomerată este vama.</p>
<p>Prima impresie despre Croația este că este o țară care nu și-a găsit încă locul pe harta Europei: clădirile mai vechi au un aer italienesc, cele mai noi sunt fie cu arhitectură modernă, fie cu influențe neo-balcanice evidente (balcoane cu stâlpi de gips, tencuieli cu culori stridente, termopane de plastic). Praful este omniprezent, iar fiecare a patra-cincea casă este în renovare. Văzută din avion, Croația seamănă un pic cu Ardealul natal, singura diferență notabilă fiind vegetația mediteraneană; altfel casele par la fel ca cele de prin satele ardelenești, curțile nu sunt mult diferite, câmpurile cu cucuruz și floarea-soarelui parcă sunt de pe la noi, până și grămezile de gunoi și moloz aruncate pe marginea pâraielor și râurilor par la fel.</p>
<p><strong><em>Ce ne-a plăcut în Croa</em></strong><strong><em>ția</em></strong></p>
<p><em>Infrastructura</em><br />Am apreciat mult felul în care croații au știut să dezvolte o adevărată industrie în jurul pasiunii noastre de a petrece timp pe mare. Poți găsi sute de porturi și marine mai mari sau mai mici, cele mai multe dintre ele foarte bine utilate și cu servicii bune (water lift, dry dock, electricitate, apă, toalete și dușuri).<br />Pe lângă porturi și marine, croații au creat zone speciale pentru ancorare (<em>mooring buoy fields)</em>. Câmpurile astea pe de o parte ușurează sarcina skipperului de a căuta un loc bun de ancorare, iar pe de altă parte protejează mediul prin protejarea fundului mării de efectul negativ al ancorei si al lanțului ancorei asupra vegetației și faunei marine.</p>
<p><em>Natura<br /></em>Este diversă. Numărul mare de insule îți permite să faci ture pe distanțe mai scurte; dacă o mare parte din insule au un aspect mai arid, cele din Arhipelagul Kornati sunt foarte verzi și pitorești. Amestecul de pini mediteraneeni, cu măslini și smochini sălbăticiți mi-au dat senzația de vegetație mai luxuriantă, așa cum poate era cândva pe aici, înainte ca oamenii, caprele, oile și vitele să deșertizeze zona de coastă a Adriaticii.</p>
<p><em>Viața pe insule<br /></em>Insularii, fie că sunt în Grecia, Franța, Italia, Tailanda sau mai știu eu ce alt colț al lumii vor părea fie nederanjați de turiști, fie atrași de aceștia, curioși să intre în vorbă.<br />Croații fac parte din prima categorie. Pentru ei, turiștii asezați la masa de lângă ei sunt invizibili, parcă inexistenți. Mie îmi place abordarea asta pentru că îmi dă la rândul meu ocazia să observ felul lor de a fi, cum socializează, ce obiceiuri de consum au, cum se îmbracă, ce preocupări au.<br />Ritmul vieții pe insule este altfel decât pe continent; oamenii de acolo par mai puțin afectați de trecerea timpului.<br />Insulele au păstrat întrucâtva aerul italienesc dat de secolele de influență venețiană asupra lor. Arhitectura caselor vechi te trimite clar în Evul Mediu. Construcțiile noi, însă, contrastează destul de mult cu cele vechi: stâlpișori de gips, scări spiralate, porți de inox și culori foarte stridente; într-un fel pare că vechii locuitori ai insulelor au plecat și au lăsat locul unei alte civilizații, nu neapărat mai dezvoltate din punct de vedere al gusturilor artistice și arhitecturale.</p>
<p><em>Condițiile de sailing<br /></em>Croația este ideală pentru sailing fie dacă îți place să petreci mult timp pe mare, fie dacă îți plac ture scurte. Numărul mare de insule, golfuri, orașe mai mari sau mici cu locuri de acostat, fac din Croația un loc cu multe opțiuni în momentul în care îți planifici o tură de sailing.</p>
<p><em>Istoria locurilor<br /></em>Fie că ești în Zadar, Dubrovnik, Mali Lošinj sau Biograd na Moru, vei simți că locurile acestea au fost martorele multor momente importante ale istoriei Europei. Iliri, romani, slavi, sarmați, venețieni, franci, sarazini, otomani, unguri, austrieci, toți au trecut pe aici; unii și-au lăsat amprenta mai adânc, alții au fost asimilați, dar Croația de astăzi este rezultatul acestui amestec de influențe, reușind totuși să își păstreze identitatea slavă, caracterul balcanic atât al oamenilor cât și al locurilor.</p>
<p><strong><em>Ce nu ne-a plăcut în Croația</em></strong></p>
<p><em>Prețurile</em><br />Chiar dacă salariile croaților nu sunt mult diferite de cele din România, prețurile sunt în multe locuri chiar peste Italia. Este un impact destul de mare pe care îl poate avea asupra ta o notă de plată de peste 50 Euro, mai ales cand nu ai avut parte de nimic special. Mai ales când prețurile mari se repetă aproape în fiecare zi. Cred că prețurile în Croația au crescut foarte mult, mult mai rapid decât calitatea serviciilor din două motive: pe de o parte, durata mai scurtă a sezonului în comparație cu Grecia sau Turcia, pe de altă parte, influxul foarte mare de turiști din Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, precum și, mai nou, influxul de turiști britanici care au luat cu asalt Dubrovnik, Zadar, Pula și o parte din insulele mai accesibile.</p>
<p><em>Aglomerația<br /></em>Deși am ajuns în Croația la final de sezon (sfârșit de august spre început de septembrie) marinele erau supraglomerate, iar șosele și autostrăzile erau sufocate cu mașini către toate ieșirile din țară. Orice traseu dura cu 3-4 ore peste estimarea inițială. Aglomerația se vedea și pe mare. Nu am văzut o așa mare concentrare de ambarcațiuni cu vele sau cu motor nicăieri în altă parte. Se întâmpla asta probabil din cauză că prețurile de charter din Croația sunt mai mici decât cele din Italia sau Spania, iar destinația este mai îndemâna austriecilor, nemților, slovenilor, ungurilor, polonezilor, cehilor, chiar și românilor. Cu o Grecie care a trecut printr-o criză economică și o Turcie cu probleme politice interne, coasta dalmată a Croației a devenit destinația preferată a clasei de mijloc din centrul Europei.</p>
<p><em>Extra costurile<br /></em>Spre deosebire de alte destinații, în Croația am avut câteva experiențe mai puțin plăcute cu costurile neprevăzute. De exemplu, parcarea unei mașini în marina din Sukošan a costat 47 euro pentru o săptămână, în timp ce marinele din Turcia sau Grecia pun la dispoziția clienților locuri gratuite de parcare. Prosoapele nu sunt incluse în prețul lenjeriei ca mai peste tot în alte părți: 5 euro/persoană. La restaurante te simți de multe ori ușor înșelat când vezi că trebuie să plătești coșul cu pâine pe care tu l-ai lăsat neatins, pentru că tu, de fapt, mâncasei paste sau friptură cu cartofi.</p>
<p><em>Ospitalitatea<br /></em>Sau mai bine zis lipsa ei. Popor dârz, trecut recent printr-un război fratricid cu vecinii sârbi, croații nu se bucură să vadă străini. Mai ales dacă află că nu sunt nemți sau austrieci.<br />Călătorind destul de mult prin lume, m-am obișnuit să caut și să găsesc locurile unde beau, mănâncă și se distrează localnicii. Așa am reușit să îmi fac prieteni într-o grămadă de locuri. În Croația nu am reușit lucrul ăsta; și am încercat. Pur și simplu oamenii de acolo te ignoră cu o amabilitate rece, austriacă, urmată de o încruntătură slavă. Astfel, orice punte de legătură este tăiată foarte scurt.</p>
<p><strong><em>Pe unde am fost</em></strong></p>
<p>În cele două săptămâni petrecute în Croația, am plecat din Sukošan spre nord până în insula Lošinj, apoi am coborât spre Insulele Kornati, Murter, Biograd na Moru.<br />Voi scrie câte ceva despre locurile prin care am trecut, mai ales despre cele care mi-au lăsat o impresie plăcută, locuri în care aș putea reveni.</p>
<p><em>Zadar<br /></em>Cu 2-3 marine situate fie în oraș, fie în apropierea orașului, Zadar este unul dintre cele mai mari centre de sailing din Croația. Avantajul lui este faptul că are un aeroport propriu (am ajuns aici în mai puțin de cinci ore) și legătura dinspre București prin Zagreb este foarte bine programată.<br />Orașul are un centru istoric, un oraș medieval fortificat poziționat pe o peninsulă. Arată foarte spectaculos la prima vedere, este plin de baruri și restaurante, păcătuind un pic prin aglomerație.</p>
<p><em>Insula Ugljan</em><br />Foarte aproape de Zadar, la doar câteva mile, veți vedea insula Ugljan. Legată printr-un pod de vecina ei de la sud (Insula Pašman), Ugljan este una dintre cele mai simpatice insule croate. Am vizitat acolo Preko, Sutomišcica, Mali, trei sate foarte pitorești, cu foarte multe pensiuni, restaurante și baruri situate pe malul mării. În Sutomišcica am tras la marina Olive Garden, una dintre cele luxoase marine din Croația, dar fără prețuri exagerate.</p>
<p><em>Insula Ist<br /></em>Una dintre insulele autentice, relativ neschimbate de fluxul de turiști care au invadat coasta dalmată în ultimii ani. Portul din Ist, în ciuda faptului că nu are cine știe ce facilități este plin în permanență cu turiști veniți cu veliere sau yachturi cu motor. Dacă nu găsiți loc în port, aveți șanse mai mari să vă puteți lega de una din geamandurile legate de primărie. Dacă nu găsiți nici acolo loc, atunci puteți ancora în partea de vest a portului, însă acolo zona este mai expusă în caz ca bate Bora, un vânt care vine de pe coastele Munților Dalmației ți uneori se poate simți destul de puternic și aici.</p>
<p><em>Insula Lošinj<br /></em>Situată mai la nord, aproape de Pula, Lošinj este o insulă foarte verde, cu orașe pline de viață și o atmosferă foarte apropiată rivierei italienești. Mali Lošinj, orașul cel mai important de pe insulă a fost de-a lungul istoriei un centru comercial major în această zonă a Adriaticii. Yahturi de lux, veliere de colecție, lume elegantă care se plimbă în susul și in josul falezei, restaurante cu  chelneri la patru ace, toate acestea ne-au făcut să ne simțim ca la Cannes sau San Remo.</p>
<p><em>Insula Pag</em><br />Celebră datorită producătorilor săi de brânză, Pag este o insulă preferată de cei care vin cu mașinile și stau în campinguri. Noi am ajuns la marina din šimuni. Acolo veți găsi o marină din lanțul Aci Marina foarte bine pusă la punct, însă în rest, insula nu are foarte mult de oferit. Este o insulă destul de aridă și fără prea multe de oferit în afară de brânză și sare, principalele surse de venit ale insulei Pag.</p>
<p><em>Insula I</em><em>ž</em></p>
<p>Situată la vest de Puljan, Iž este genul acela de insulă pe care ai putea să trăiești până la adânci bătrâneți. Atmosferă liniștită, localnici liniștiți, cafenele mici pe malul mării, fără foarte mulți turiști, aer autentic. Multe konoba (restaurante de familie) retrase, cu grătare mari pe care sfârâie în permanență cărnuri, pește și fructe de mare. Veți găsi locuri bune de înot pe peste tot în jurul insulei.</p>
<p><em>Insula žut<br /></em>Parte a arhipelagului Kornati, insula žut face parte dintr-o rezervație naturală. Apropiindu-ne de ea dinspre mare, senzația a fost că nu ne mai aflam în Croația. Vegetația este mult mai bogată decât pe cele mai multe insule croate: pini și măslini, diverse tufe verzi îți dau o senzație de vegetație mai bogată. Totul este dintr-o dată mai verde. Tot aici am găsit și locul cu cea mai bună apă de înot, apropiată de ceea ce găsești în insulele grecești din Egeea sau în golfurile izolate de pe coasta turcă. Veți găsi în žut câteva marine bine puse la punct, cu condiții excelente și bine protejate de Bora sau Jugo, vânturile predominante din această zonă.</p>
<p><em>Insula Dugi<br /></em>Mai animată decât insulele mici din jurul ei, Dugi este destul de comercială. Am stat în Sali, unadintre localitățile mai mari ale insulei. Nu am fost foarte impresionați nici de condițiile din marină (poate marina cu cele mai slabe servicii de pe unde am fost), nici de ceea ce poate oferi insula în materie de distracție, mâncare, plaje. Am plecat destul de repede a doua zi spre următoarea destinație.</p>
<p><em>Insula Murter</em><br />Aflată foarte aproape de coastă, legată de continent printr-un pod, Murter este foarte atractivă datorită numărului foarte mare de insulițe și golfuri unde se poate ancora. Fiind foarte accesibilă cu mașina, Murter este unul dintre centrele mari de sailing din Croația, punct de plecare pentru multe companii de charter. Orașul vechi este foarte pitoresc, fiind unul dintre locurile care și-a conservat farmecul de altădată: restaurante și magazine cochete, o piațetă care privește spre mare, două-trei biserici care parcă prin înălțimea lor protejează insula de rău-voitori.</p>
<p><em>Biograd na Moru<br /></em>„Orașul Alb de la Mare” ar fi traducerea din croată a fostei capitale a Regatului Croat. Martor al multor întâmplări din istoria foarte violentă a acestui popor, Biograd na Moru este astăzi un oraș foarte mic (sub 6000 de locuitori) care trăiește aproape exclusiv din turism. Pe lângă hoteluri și pensiuni, orașul are două marine mari (împreună au aproximativ 900 locuri) și foarte multe facilități pentru proprietarii de ambarcațiuni sau pentru cei care vor să închirieze bărci. Este un punct de plecare la îndemână atât pentru cei care vor să navigheze spre nordul sau spre sudul Croației.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>PREȚURI CHARTER ÎN CROAȚIA (estimativ)</strong></p>
<p>Velier 41 picioare (6 locuri)                – iunie 2018 – 3130 euro/saptămână<br />Velier 46 picioare (8 locuri)                – iunie 2018 – 4150 euro/săptămână<br />Velier 53 picioare (10 locuri)              – iunie 2018 – 5110 euro/săptămână<br />Catamaran 42 picioare (12 locuri)       – iunie 2018 – 6630 euro/săptămână</p>
<p>Velier 41 picioare (6 locuri)                – august 2018 – 3400 euro/saptămână<br />Velier 46 picioare (8 locuri)                – august 2018 – 4610 euro/săptămână<br />Velier 53 picioare (10 locuri)              – august 2018 – 5700 euro/săptămână<br />Catamaran 42 picioare (12 locuri)       – august 2018 – 7400 euro/săptămână</p>
<p>(Articol publicat în Revista Yacht Expert, ediția din octombrie 2017)</p>
</p></div>
<p><br />
<br /><a href="http://sailingromania.ro/2018/01/27/sailing-in-adriatica-croatia-o-prima-experienta/" target="_blank" rel="noopener">Source link </a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Rodos Cup. Regată de tradiție în jurul Insulelor Dodecaneze</title>
		<link>https://sailingtv.ro/2025/12/16/rodos-cup-regata-de-traditie-in-jurul-insulelor-dodecaneze-2/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[sailing]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Dec 2025 03:08:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sailing Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://sailingtv.ro/2025/12/16/rodos-cup-regata-de-traditie-in-jurul-insulelor-dodecaneze-2/</guid>

					<description><![CDATA[În fiecare an, una dintre regatele la care echipajul Sailing România așteaptă cu nerăbdare să ia parte este Rodos Cup, una dintre cursele cu veliere tradiționale din Grecia. Cea de a 22 ediție va avea loc la jumătatea lunii iulie și va aduna în jur de 80 de veliere. Este una dintre cursele care au...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p> <br />
</p>
<div>
<p>În fiecare an, una dintre regatele la care echipajul Sailing România așteaptă cu nerăbdare să ia parte este Rodos Cup, una dintre cursele cu veliere tradiționale din Grecia.</p>
<p>Cea de a 22 ediție va avea loc la jumătatea lunii iulie și va aduna în jur de 80 de veliere. Este una dintre cursele care au limitat numărul bărcilor înscrise datorită faptului ca insulele de pe traseu au un număr limitat de locuri disponibile în port.</p>
<p>Regata este mai mult decât o întrecere între bărci; de ani de zile, atât concurenții cât și gazdele și organizatorii, privesc acest eveniment ca o adevărată sărbătoare a Dodecanezelor.</p>
<p>Iau parte aici concurenți din multe țări ale Europei, cu ambarcațiuni de diferite clase. Dacă la început Rodos Cup era mai mult o întrecere locală, în ultimii 10 ani tot mai mulți navigatori pasionați de regate caută sa fie prezenți la start. Nu premiile sau faima sunt cele care atrag aici competitorii, ci mai ales frumusețea locurilor vizitate și atmosfera caldă și ospitalieră a Dodecanezelor fac această regată un eveniment unic și de neratat.</p>
<p><strong>Sailing România</strong> este deja una dintre echipele cunoscute între participanții la compețiția greacă din Dodecaneze. Suntem, ca de multe ori la competițiile din Egeea unde luăm constant startul, o insulă de latinitate într-o mare de slavi, turci și greci. Rușii și ucrainienii sunt poate cel mai bine reprezentați la toate regatele din Egeea și Mediterana; spiritul competitiv al vecinilor noștri de la est și nord este deja proverbial. Grecii nu se lasă nici ei mai prejos și caută să se prezinte cât mai bine la regatele de pe propriul teren, în timp ce turcii sunt și ei o prezență constantă la Rodos Cup. Se înscriu, însă, destul de multe echipe venite din țări mai îndepărtate: Germania, Belgia, Olanda, Marea Britanie sau chiar din țările scandinave.</p>
<p><strong>KOS</strong></p>
<p>Punctul tradițional de start este insula Kos, locul de naștere al părintelui medicinei, Hipocrate. Aici suntem găzduiți de unul dintre cele mai moderne și primitoare porturi din Grecia: Kos Marina. Sunt prieten cu președintele Kos Marina, Antonis Drosos, și știu cât de mult efort fac an de an ca toți competitorii să aibă parte de o primire foarte bună și de servicii peste ceea ce oferă restul porturilor grecești.</p>
<p>Kos este o insulă foarte bine pregătită să primească pasionați de sporturi cu vele; situată foarte aproape de coasta turcă și peninsula Bodrum, Kos beneficiază de condiții excelente de sailing, cu vânt constant și o deschidere foarte bună către o gramadă de destinații. Dacă pleci spre nord, poți ajunge în câteva insule foarte pitorești: Leros, Lipsi, Patmos, Kalimnos, până în Samos, una dintre insulele ceva mai cunoscute.<br />O călătorie spre vest te va duce în Astipalaia, iar de acolo spre Amorgos, Paros, sau Santorini.</p>
<p>Spre sud-est vei descoperi insulele pe care poposim noi an de an la Rodos Cup: Nisiros, Tilos, Symi, însă vei putea ajunge și în pitorescul Halki sau Karpatos, precum și în faimosul și atractivul Rodos.</p>
<p>Toate companiile cunoscute de charter de veliere oferă bărci spre închiriere din Kos. Este una dintre insulele cu multe zboruri din Atena; vara sunt chiar și din România mai multe chartere zilnice spre această insulă.</p>
<p> </p>
<p><strong>NISIROS</strong></p>
<p>Această insulă are un vulcan încă activ pe vârful ei. Nu va imaginați ceva clocotind; este mai degrabă un vulcan care seamănă cu cel de la noi din județul Buzău, la Vulcanii Noroioși. Insula nu este foarte turistică, la fel ca multe dintre insulele mici din Grecia, păstrandu-și, oarecum nealterate, autenticitatea și farmecul dat de o comunitate neimpresionată de mulțimea turiștilor veniți să se distreze aici vara.</p>
<p>Sunt două localitați mai mari: Mandraki, principala localitate, și Paloi, ceva mai mica. Ambele au cate un port care poate găzdui 20-30 bărci pe lângă cele ale localnicilor. Eu prefer să stau mai degrabă în Paloi care este ceva mai ferit de Meltemi vara, fiind astfel mai confortabil în zilele mai vântoase. Mandraki, pe de altă parte, este ceva mai animat și mai pitoresc. Vă recomand dacă ajungeți în Nisiros să închiriați un scuter sau un buggy și să urcați până la vulcan; nu neapărat pentru vulcan în sine, care nu este mare scofală, însă pe drum veți descoperi două sate foarte bine păstrate în stilul lor vechi, grecesc. Dacă aveți noroc și nimeriți la ora prânzului, cu siguranță veți mânca bine în vreo tavernă sătească.</p>
<p>Portul din Paloi nu este recomandat bărcilor cu pescaj mai mare de 2,5 metri din cauza dunelor de nisip care se adună chiar la intrarea în port. Nu prea înțeleg eu de ce autoritățile locale nu draghează un pic acolo cei câțiva zeci de metri de nisip, însă trăind în România m-am obișnuit oarecum să nu îmi mai pun astfel de întrebări.</p>
<p>Portul Mandraki, mai mare, are dezavantajul, așa cum spuneam mai sus că este mai expus vântului predominant, fiind destul de disconfortant în timpul lunilor de vară, perioadă în care Meltemi se face destul de bine simțit aici.</p>
<p>Taverna mea preferată în Nisiros poartă numele zeiței frumuseții: Afrodita. Aici găsești unii dintre cei mai buni creveți din toată zona; nici rețeta lor de chiftele nu este deloc de neglijat. Căutați să nu ratați o masa la Afrodita din Paloi dacă ajungeți vreodată în Nisiros!</p>
<p> </p>
<p><strong>TILOS</strong></p>
<p>În Tilos îmi place să ajung mereu din cauză că aici trăiește unul dintre cuplurile cele mai faine pe care le cunosc: Nikos și Maria. Ei sunt proprietarii tavernei O Nikos, o crâșmă mică, cu 5-6 mese, aflată la doar 100 metri de port. Am ajuns prima dată la ei cu mulți ani în urmă când de abia veniseră și ei pe insulă. Atunci localul nu era o tavernă, ci mai degrabă un local de gyros. În timp, Nikos a realizat că rețetele bunicii sale au mai mare succes decât gyrosul și a transformat în mod radical meniul, gyrosul în pita fiind înlocuit de kleftiko de capră gătit peste noapte în cuptorul de lemne, de porc copt încet cu lămâi proaspete, de steakuri de ton de Mediterana și de mezedes foarte generoase și gustoase.</p>
<p>I-am redescoperit în 2015 în timpul Rodos Cup când coechipierii mei au venit să îmi povestească despre localul minunat pe care l-au găsit, despre cât de primitoare este Maria și cât de dedicat bucătariei tadiționale grecești este Nikos. Revin de atunci de fiecare dată când poposesc în Tilos. Deja, la câtă lume am dus la Taverna O Nikos, capra la cuptor este legendară în comunitatea Saiing Romania.</p>
<p>Dar hai să ne oprim despre povestit despre mâncare și să va spun câte ceva despre Tilos. Insula elefantului pitic, cum mai este numită, este o destinație foarte puțin cunoscută la noi în România. Turiștii care ajung pe această insulă sunt în marea lor majoritate scandinavi, britanici sau germani. Din cauză că nu există hoteluri mari, această insulă este ocolită de turismul de grup sau cel organizat. De jur împrejurul insulei veți găsi mai multe plaje sălbatice, golfuri izolate pentru înot.</p>
<p>Când participăm la Rodos Cup ne bucurăm să aflăm că ziua de pauză este în Tilos. Aici este cea mai bună apă pentru înot, iar seara, printre ruinele unui sat părăsit în timpul celui de-al doilea război mondial se țin unele dintre cele mai reușite petreceri ”after-sailing”.</p>
<p>Dacă poposiți pe Tilos, nu ratați o excursie în celălalt capăt al insulei la mănăstirea Sf. Pantelimon. Deși nu sunt religios, aici am găsit unul dintre locurile cu ceca mai pozitivă energie. Localnicii vin mai mereu aici nu neapărat pentru rugăciune, dar pentru a savura liniștea și priveliștea. Într-o zi cu vizibilitate bună se poate vedea în zare, pe mare, insula Santorini.</p>
<p> </p>
<p><strong>SYMI</strong></p>
<p>Este insula care arată ca o carte poștală. Dacă o vezi doar in fotografii, nu ai crede ca este vorba de Grecia, ci mai degraba de Italia, de coasta Amalfi. Culorile caselor nu te trimit cu gândul la Grecia, ci la pastelurile satelor de coastă din Cizmă. Acest lucru nu este întâmplător; Symi, la fel ca multe dintre insulele Dodecaneze, are o legătură puternica cu Italia. In Evul Mediu, negustorii italieni controlau aceste insule aflate la jumătatea drumului între Italia și Orientul Apropiat; mai târziu, la început de secol XX, italienii au cucerit aceste insule în timpul Războiului Balcanic de Independență, perioadă în care italienii s-au aliat cu grecii, bulgarii și sârbii împotriva otomanilor. Insula a aparținut Italiei până în 1948 când a fost cedată în favoarea Greciei, ca urmare a tratatelor de pace de după cel de-al Doilea Război Mondial</p>
<p>Aerul italienesc este prezent și azi pe insulă. Aproape toți locuitorii vorbesc italiană, mâncarea servită aici este ceva mai rafinată decât pe restul insulelor grecești, magazinele sunt elegante și barurile de pe malul mării sunt mai rafinate. Insula este un refugiu pentru scriitori, actori, artiști de toate felurile, europeni, americani. Dacă ziua, atmosfera este destul de turistică din cauza turiștilor veniți în excursii de o zi cu feribotul din Rodos, seara Symi capătă un farmec aparte. Un aer relaxat cuprinde insula de îndată ce ultimul feribot pleacă înapoi spre Rodos. Fie că alegeți să vă petreceți seara în port, fie că luați masa undeva în afara portului, pe faleză sau la una dintre tavernele din cartierul de sus, din vârful insulei, atmosfera va fi la fel de romantică și relaxată.</p>
<p> </p>
<p><strong>RODOS</strong></p>
<p>Capitala Dodecanezelor este insula pe care opreau cavalerii cruciați în drumul lor spre Ierusalim. În capătul estic al insulei veți găsi cetatea fortificată construită în timpul cruciadelor de către cavalerii ioaniți. E un loc plin de istorie unde veți putea vedea din plin urmele celor care au locuit pe această insulă: greci antici, romani, cruciați, otomani, venețieni, britanici, francezi, conchistadori spanioli.</p>
<p>În ciuda faptului că este un loc destul de turistic, Rodos reușește să își păstreze farmecul dat de toată istoria pe care a trait-o. Dacă ieșiți de pe străzile aglomerate, veți descoperi colțuri fermecătoare și oameni foarte interesanți. Unul dintre aceste locuri se găsește la intersecția străzilor Eschil și Sofocle; aici se formează o mica piațetă care găzduiește 4-5 crâșme grecești autentice. Cea la care merg eu de obicei, Pizanias Kiriakos, este deschisa prin anii ’70 de bucătarul preferat a lui Anthony Quinn care a vizitat insula Rodos în timp ce filma Zorba Grecul și Tunurile din Navarone. Astăzi, restaurantul este dus mai departe de nepotul său, un tânăr grec care a înțeles că bunicul său a făcut ceva pentru isoria culinară a acestei insule și păstrează întocmai rețele acestuia.</p>
<p>Rodos înseamnă foarte mult pentru cei care iau parte la Rodos Cup. Dacă o parte din insule se pot schimba de la an la an, Rodos rămâne mereu destinația finală, locul în care se fac premierile și are loc petrecerea de final. De câțiva ani, această petrecere se ține în curtea Palatului Marelui Maestru al Cavalerilor din Rodos, un edificiu impresionant, renovat în perioada interbelică de Benito Mussolini, care visa să îl transforme în reședinșa sa personal de vară. Aliații s-au opus visurilor sale, așa că Rodosul a revenit în 1948 grecilor, populație majoritară a acestei insule.</p>
<p> </p>
<p><strong>RODOS CUP 2018</strong></p>
<p>Anul acesta traseul va fi unul inedit. Dacă până anul acesta din Kos se pleca spre est, organizatorii au anunțat introducerea unei noi insule în traseul regatei: insula situată la nord-vest de Kos: Kalimnos. E o insulă pe care abia aștept să revin. Am mâncat acolo acum 2-3 ani cel mai bun gyros, așa că o oprire acolo va fi binevenită.</p>
<p>Revenind la cursă, prin plecarea spre vest, regata va avea etape mai lungi:<br />Kos – Kalimnos<br />Kalimnos – Nisiros<br />Nisiros – Symi<br />Symi – Rodos</p>
<p>Dacă prima și ultima etapă vor fi ceva mai scurte, cea de a doua și a treia cursă vor fi etape de enduranță cu trasee destul de dificile și de tehnici, cu vânt schimbător pe porțiunile mai apropiate de insule, cu un Meltemi care cu siguranță va pune destule echipaje în dificultate la fel ca și în anii trecuți.</p>
<p>Vom reveni în luna iulie cu impresii din această cursă de tradiție!</p>
<p>Nouă, Rodos Cup ne-a adus aproape an de an clasări pe podium în cursele zilei, rezultate destul de bune. Cumva tradițional, însă, în fiecare an am terminat pe locul 4 în clasamentul general al diviziei Cruising, așa că anul acesta vom concura cu o barcă mai competitivă, un racing cruiser de la Beneteau: First 45. Va fi primul an în care ne urcăm pe acest model de velier și așteptăm deja cu nerăbdare să vedem dacă ne va duce mai repede spre linia de finiș. Cu siguranță și competiția din divizia de racing cruisere va fi mai puternică, dar sperăm să avem rezultate bune.</p>
<p> </p>
<p>Până atunci, însă aș vrea să vă povestesc câte ceva despre insulele care găzduiesc această frumoasă regată organizată de Clubul de Yachting Offshore din Rodos. Gazdele noastre caută ca în fiecare an, traseul și atracțiile de pe insulele vizitate să fie diferite față de anul precedent.</p>
</p></div>
<p><br />
<br /><a href="http://sailingromania.ro/2018/04/09/rodos-cup-regata-de-traditie-in-jurul-insulelor-dodecaneze/" target="_blank" rel="noopener">Source link </a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Docking Training. Curs practic dedicat docărilor la mal</title>
		<link>https://sailingtv.ro/2025/12/16/docking-training-curs-practic-dedicat-docarilor-la-mal-2/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[sailing]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Dec 2025 02:07:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sailing Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://sailingtv.ro/2025/12/16/docking-training-curs-practic-dedicat-docarilor-la-mal-2/</guid>

					<description><![CDATA[Docking &#38; Regatta Training Curs practic dedicat celor care vor să se perfecționeze în manevrele de docare la mal, ancorare, precum și în reglarea fină a velelor. Cursul include și un modul de regată, cum să reglezi barca pentru a obține rezultate maxime în timpul unei competiții. Program:ZIUA 1 – sosire la Marmaris;ZIUA 2 –...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p> <br />
</p>
<div>
<p><strong>Docking &amp; Regatta Training</strong></p>
<p>Curs practic dedicat celor care vor să se perfecționeze în manevrele de docare la mal, ancorare, precum și în reglarea fină a velelor.</p>
<p>Cursul include și un modul de regată, cum să reglezi barca pentru a obține rezultate maxime în timpul unei competiții.</p>
<p>Program:<br />ZIUA 1 – sosire la Marmaris;<br />ZIUA 2 – docking training în cursul dimineții și navigație cu vele după-amiaza;<br />ZIUA 3 – docking training în cursul dimineții și navigație cu vele, pregătire de compeție în cursul după amiezii;<br />ZIUA 4 – docking training în cursul dimineții și pregătire de competiție în cursul după amiezii;<br />ZIUA 5 – participare în etapa de regată Marmaris Winter Cup;<br />ZIUA 6 – participare in etapă de regată Marmaris Winter Cup.</p>
<p><strong>Cost: 750 Euro</strong></p>
<p>Cursul are loc la Marmaris (Turcia).<br />Cazarea se poate face gratuit pe barcă. Opțional vă putem recomanda hoteluri în zonă.</p>
<p>Pentru programul cursurilor vă rugăm scrieți-ne pe email la <a href="http://sailingromania.ro/2019/01/21/docking-training-curs-practic-dedicat-docarilor-la-mal/mailto:contact@sailingromania.ro" target="_blank" rel="noopener">contact@sailingromania.ro</a>.</p>
</p></div>
<p><br />
<br /><a href="http://sailingromania.ro/2019/01/21/docking-training-curs-practic-dedicat-docarilor-la-mal/" target="_blank" rel="noopener">Source link </a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sailing Romania Club – cardul de membru</title>
		<link>https://sailingtv.ro/2025/12/16/sailing-romania-club-cardul-de-membru-2/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[sailing]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Dec 2025 01:06:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sailing Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://sailingtv.ro/2025/12/16/sailing-romania-club-cardul-de-membru-2/</guid>

					<description><![CDATA[Sailing Romania nu este doar o școală de sailing unde puteți deprinde tainele navigației cu vele; este o comunitate de oameni care împart aceeași pasiune. Pentru a îi aduce la un loc, am creat Sailing Romania Club. Toți membrii acestui club vor fi parte a tuturor activităților noastre, fie că sunt cursuri de sailing, regate, petreceri,...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p> <br />
</p>
<div>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="alignnone size-medium wp-image-672" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/Sailing-Romania-Club-–-cardul-de-membru.jpg" alt="" width="300" height="210"  /></p>
<p>Sailing Romania nu este doar o școală de sailing unde puteți deprinde tainele navigației cu vele; este o comunitate de oameni care împart aceeași pasiune. Pentru a îi aduce la un loc, am creat <span style="color: #ff0000;">Sailing Romania Club</span>.</p>
<p>Toți membrii acestui club vor fi parte a tuturor activităților noastre, fie că sunt cursuri de sailing, regate, petreceri, acțiuni mai mult sau mai puțin formale. De asemenea, fiecare membru va beneficia de toate avantajele pe care le oferă Sailing Romania Club:</p>
<ul>
<li>Licențe de sailing recunoscute de International Yacht Training;</li>
<li>Certificate de competență pentru navigație cu vele sau cu motor pe nave de agrement;</li>
<li>Certificate profesionale pentru navigație cu vele sau cu motor;</li>
<li>Reduceri importante la închirierea navelor de agrement (veliere monococă, catamarane, bărci cu motor);</li>
<li>Oferte speciale pentru echipamente profesionale;</li>
<li>Oferte speciale pentru îmbrăcăminte și încălțăminte de sailing de la partenerii noștri agreați;</li>
<li>Informări periodice cu noutăți din comunitate sporturilor pe apă;</li>
<li>Accesul într-o comunitate selectă de oameni care au o pasiune comună.</li>
</ul>
<p> </p>
<p>Cum devii membru?</p>
<p>Este gratuit, nu există nici o taxă de înscriere; singura condiție este să fii sau să îți dorești sa devii unul dintre studenții noștri, fie parte a unui un curs practic, fie a unui curs teoretic.</p>
<p> </p>
<p>Mai avem și încă alte câteva condiții.</p>
<p>Prima este să ai minim 18 ani în momentul în care te înscrii.</p>
<p>A doua este să îți placă să petreci timp pe apă și să îți dorești să vii cu noi pe mare.</p>
<p>A treia este să fii parte activă a minim unei acțiuni organizate de Sailing Romania în primul an de când devii membru al clubului.</p>
<p> </p>
<p>Poți solicita cardul tău de membru prin oricare dintre variantele următoare:</p>
<p>– email la contact@sailingromania.ro;</p>
<p>– mesaj pe pagina noastră de facebook: Sailing Romania (facebook.com/sailingromania.ro);</p>
<p>– mesaj pe pagina de contact de pe www.sailingromania.ro.</p>
</p></div>
<p><br />
<br /><a href="http://sailingromania.ro/2019/04/10/sailing-romania-club-cardul-de-membru/" target="_blank" rel="noopener">Source link </a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sailing în vremea covidului</title>
		<link>https://sailingtv.ro/2025/12/16/sailing-in-vremea-covidului-2/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[sailing]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Dec 2025 00:05:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sailing Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://sailingtv.ro/2025/12/16/sailing-in-vremea-covidului-2/</guid>

					<description><![CDATA[Viețile noastre, ale tuturor, au fost complet date peste cap odată cu apariția coronavirusului, iar viitorul, cel puțin pe termen scurt, va fi unul al restricțiilor și precauțiilor cu privire la viața noastră cotidiană. În condițiile unei „lumi noi” în care distanțarea socială este prima condiție a oricărei ieșiri din casă, vacanțele noastre se vor...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p> <br />
</p>
<p><strong><em>Viețile noastre, ale tuturor, au fost complet date peste cap odată cu apariția coronavirusului, iar viitorul, cel puțin pe termen scurt, va fi unul al restricțiilor și precauțiilor cu privire la viața noastră cotidiană. În condițiile unei „lumi noi” în care distanțarea socială este prima condiție a oricărei ieșiri din casă, vacanțele noastre se vor schimba în mod radical. De aceea, pentru iubitorii de mare și soare, vacanțele pe mare, în veliere sau yachturi cu motor, vor fi unele dintre cele mai sigure variante de a sta la mare departe de plaje aglomerate și mulțimi.</em></strong></p>
<p><img decoding="async" loading="lazy" class="alignnone size-medium wp-image-684" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/Sailing-in-vremea-covidului.jpeg" alt="" width="300" height="225" /></p>
<p><strong>Distanțare socială și vacanță de vis în același timp</strong></p>
<p>Navigația pe bărci cu vele a fost dintotdeauna o preocupare mai degrabă a celor care au căutat să se distanțeze social de mulțimile de oameni înghesuiți pe plaje, pe terase, în cluburi sau hoteluri all-inclusive. Și asta nu e o preocupare doar de ieri sau de azi. Milioane de oameni aleg în fiecare an să își petreacă vacanțele la mare pe veliere închiriate în diferite zone ale Mediteranei, Caraibelor, Oceanului Indian sau Pacific. Mii de familii din România au descoperit în ultimii 10-15 ani frumusețea vacanțelor petrecute pe mare, dar departe de hoteluri; fie că Turcia, Grecia, Croația, Italia, Spania sau Franța, aceștia revin an de an pe mare.</p>
<p>Navigația cu vele sau sailingul, cum îi spunem noi de dragul exprimării concise, deși cuvântul nu a intrat încă în atenția Academiei pentru a fi introdus în DEX, este un sport al oamenilor mai degrabă solitari, al celor care își doresc să se bucure de liniște, de natură, de golfuri liniștite, de plaje pustii, nedescoperite.</p>
<p>Cumva, în contextul isteriei declanșate de noul coronavirus care a măturat planeta de la un capăt la altul și care ne-a schimbat tuturor planurile de vacanță, dar mai mult decât atât, ne-a stricat complet „feng-shui-ul” în ceea ce privește relaxarea cu care vom privi apropierea unui străin de noi, sailingul devine unul dintre modurile în care tot mai mulți oameni care vor opta să își petreacă vacanțele cât mai departe de mulțimile de oameni veniți pe plaje, în hoteluri imense, în cluburi aglomerate.</p>
<p><img decoding="async" loading="lazy" class="alignnone wp-image-686 size-medium" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/Sailing-in-vremea-covidului.jpg" alt="" width="300" height="225" /><br />
Vacanța pe barcă a devenit dintr-odată una dintre cele mai sigure variante de petrecere a unui sejur la mare; ieșiți din casă, vă urcați în mașină sau pe motocicletă, conduceți în port și ieșiți pe mare.</p>
<p>Sailingul nu numai că te duce în locuri îndepărtate, aproape virgine, dar te și conectează imediat cu natura, cu marea, cu apa, cu soarele și beneficiile acestuia. Odată ieșiți pe mare, riscul de a intra în contact cu persoane infestate cu coronavirus este aproape zero. Puteți opta ca serile să le petreceți ancorați în golfuri, să serviți cina romantic, pe punte, să înotați doar în zone izolate, departe de mulțimi. Chiar dacă nu rămâneți peste noapte la ancoră și alegeți să stați într-un port, veți fi în continuare protejați. Puteți să comandați mâncare la restaurante sau să vă faceți provizii și să gătiți pe barcă; așa vă veți putea izola pe barca voastră, dar totuși să vă bucurați de atmosfera mediteraneană a orașelor sau satelor pe unde veți ajunge. La fel de bine veți putea găti peștele pe care l-ați pescuit chiar voi de pe barcă. Într-o astfel de vacanță, barca devine propria voastră bulă care vă ține la o distanță socială de ceilalți, dar totuși vă poartă dintr-un loc în altul neținându-vă izolați fizic în același loc.</p>
<p><img decoding="async" loading="lazy" class="alignnone size-medium wp-image-685" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/1765843536_56_Sailing-in-vremea-covidului.jpg" alt="" width="300" height="225" /></p>
<p><strong>O vacanță sigură, economică și ecologică</strong></p>
<p>Cu un velier nu veți reuși să faceți un traseu foarte lung într-un timp scurt, dar veți avea ocazia ca în fiecare seară să fiți în alt loc, să vă bucurați de peisaje diferite, să vedeți oameni diferiți, să descoperiți gusturi noi, fiind totuși în siguranță, nefiind nevoiți să schimbați hotelul zilnic. Un velier de 40 picioare are de obicei trei dormitoare și două băi, salon și bucătărie utilată și vă va costa în jur de 2000-2500 Euro/săptămână (adică în jur de 400 Euro/persoană, un preț mai mult decât rezonabil pentru o cazare la mare în Mediterana). Veți avea aproape tot confortul de acasă, dar peisajele și amintirile vor fi de neuitat.</p>
<p>Ceea ce am învățat în urma acestei pandemii, este că Pământul are nevoie de o pauză ca să respire puțin. Călătoriile cu velierul sunt unele dintre cele mai ecologice modalități de a te deplasa dintr-un loc în altul. Odată ridicate pânzele, am oprit motorul și ne folosim doar de forța vântului și de curenții mării pentru a ne deplasa către următoarea destinație. Puteți opta și pentru un yacht cu motor, dar acestea, din păcate, nu sunt cele mai bune prietene ale vântului, iar poluarea generată de acestea nu este de neglijat.</p>
<p>Confortul pe un velier este aproape ca cel de acasă. Nu trebuie neapărat să fiți pe un megayacht pentru a vă bucura de confort. Într-adevăr, nu veți avea o cadă mare pe care să o umpleți cu apă fierbinte, nu veți avea Thermomix sau televizor cu ecran de 180 cm, nici vreo telecomandă prin care să vă controlați toate echipamentele din casă, dar în schimb veți putea să vă bucurați de apusuri unice, de cure de aerosoli permanente, de ape de înot perfecte și de nopți sub cerul plin stele.</p>
<p><br />
<br /><a href="http://sailingromania.ro/2020/05/09/sailing-in-vremea-covidului/" target="_blank" rel="noopener">Source link </a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cand iesim din nou pe mare – destinatii europene post-covid</title>
		<link>https://sailingtv.ro/2025/12/15/cand-iesim-din-nou-pe-mare-destinatii-europene-post-covid-3/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[sailing]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 15 Dec 2025 23:03:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sailing Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://sailingtv.ro/2025/12/15/cand-iesim-din-nou-pe-mare-destinatii-europene-post-covid-3/</guid>

					<description><![CDATA[Sezonul de sailing trebuia să fie deja în toi. Noi am fi fost la cea de a șaptea săptămână de training din sezonul acesta. Din păcate, coronavirusul ne-a dat peste cap planurile și încă suntem trași la mal până prin iunie. Când și cum putem ieși pe mare? Ne-am interesat cum este situația în principalele...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p> <br />
</p>
<div>
<h3>Sezonul de sailing trebuia să fie deja în toi. Noi am fi fost la cea de a șaptea săptămână de training din sezonul acesta. Din păcate, coronavirusul ne-a dat peste cap planurile și încă suntem trași la mal până prin iunie.</h3>
<h4>Când și cum putem ieși pe mare?</h4>
<p>Ne-am interesat cum este situația în principalele destinații de sailing din Europa: cum ne așteaptă porturile, autoritățile și ce măsuri trebuie să vă luați înainte să călătoriți.</p>
<h3/>
<h3>Grecia.</h3>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-medium wp-image-661 alignright" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/Cand-iesim-din-nou-pe-mare-–-destinatii-europene-post-covid.jpeg" alt="" width="300" height="206"  />Pentru români, destinația cea mai la îndemână; Grecia se deschide turiștilor români începând cu 15 iunie 2020. Pe mare se va putea naviga de-a lungul coastei continentale, iar insulele se vor deschide începând cu 27 iunie 2020. Ministerul turismului din această țară a anunțat că nu vor testa turiștii la intrarea în țară și că nu vor impune carantină celor veniți din tări considerate sigure; România este considerată de greci ca fiind o țară cu risc scăzut de infecție cu coronavirus, deci sigură.</p>
<p> </p>
<h3>Turcia.</h3>
<p><img decoding="async" class="alignleft size-medium wp-image-695" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/1765839830_375_Cand-iesim-din-nou-pe-mare-–-destinatii-europene-post-covid.jpeg" alt="" width="300" height="192"  />Una dintre țările care a luptat cel mai eficient cu combaterea coronavirusului; Turcia se deschide pentru turiști astfel: traficul aerian se reia în 1 iunie, iar din 15 iunie se vor deschide și granițele terestre dinspre Grecia și Bulgaria. Nici în Turcia nu se va institui carantină pentru turiștii externi, iar încă nu se știe cu certitudine dacă se vor efectua teste la intrarea în Turcia. Navigația costieră este deschisă deja între Ayvalik și Antalya. În marile porturi turistice, Bodrum, Marmaris, Fethiye sau Gocek, activitatea s-a reluat aproape la normal, cu anumite restricții și măsuri de siguranță normale.</p>
<p> </p>
<h3>Croația.</h3>
<p><img decoding="async" class="size-medium wp-image-618 alignright" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/Cand-iesim-din-nou-pe-mare-–-destinatii-europene-post-covid.jpg" alt="" width="300" height="188"  />O altă destinație foarte populară pentru sailing; este una dintre țările foarte puțin afectate de recenta pandemie mondială. Accesul turiștilor este permis încă din 11 mai. Porturile turistice sunt deschise, însă din cauza granițelor Uniunii Europene încă închise turiștii se lasă deocamdată asteptați.</p>
<p> </p>
<h3/>
<p> </p>
<h3>Muntenegru.</h3>
<p>Vecinul mai mic de la sud al Croației se promovează sub sloganul „almost corona-free destination”. Conform autorităților muntenegrene în ultimele două săptămâni nu s-a mai înregistrat nici un caz nou de infestare cu Covid-19. Porturile au fost redeschise în 9 mai.</p>
<p> </p>
<h3>Spania.</h3>
<p>Una dintre țările europene cu cel mai mare număr de victime în timpul pandemiei; rămâne închisă turismului până cel puțin pe 19 iunie. Nu se știe încă data la care se vor deschide porturile sau când va fi reluată navigația de agrement.</p>
<p> </p>
<h3>Italia.</h3>
<p>Epicentrul pandemiei Covid-19 în Europa; aparent, a trecut peste ceea ce era mai greu, iar din 3 iunie se vor redeschide porturile turistice și se va putea naviga pe coasta italiană, precum și pe insule.</p>
<p> </p>
<h3>SAILING ROMÂNIA.</h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-medium wp-image-698" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/1765839830_850_Cand-iesim-din-nou-pe-mare-–-destinatii-europene-post-covid.jpg" alt="" width="225" height="300"  />Cursurile și turele noastre de agrement vor reîncepe pe 20 iunie. Până la jumătatea lunii iulie vom rămâne pe coasta Turciei pe care o considerăm ca fiind cea mai sigură destinație a momentului. Marmaris, Bodrum, Fethiye, Göcek, Bozburun, Orhaniye, Datca, Knidos, Ciftlik. Acestea sunt doar câteva dintre porturile și stațiunile care sunt destinații foarte sigure în vara aceasta.</p>
<p>Din a doua jumătate a lunii iulie vom reîncepe să vizităm și destinații din Grecia: insulele Dodecaneze – Rodos, Symi, Tilos, Nisiros, Kos, Kalimnos, Lipsi, Samos. În această zonă au fost înregistrate doar cazuri foarte izolate (mai puțin de 10 cazuri în toate insulele la un loc).</p>
<p> </p>
<h3/>
<p> </p>
<h3/>
<h3>De reținut.</h3>
<p>Dacă aveți programat un sejur pe o barcă de agrement, este important de știut că mai toate companiile de charter vă vor reprograma tura la o dată agreată de comun acord sau vă vor returna banii în cazul în care tura nu poate fi reprogramată.<br />Anul acesta puteți beneficia de oferte foarte bune, iar companiile de charter vor solicita, în general, doar 10% avans, diferența urmând a fi achitată doar cu o lună înainte de îmbarcare.</p>
<p>Așadar, nu ezitați și profitați de pandemie pentru a vă îndeplini visul de a naviga cu pânze.</p>
</p></div>
<p><br />
<br /><a href="http://sailingromania.ro/2020/05/21/cand-iesim-din-nou-pe-mare-destinatii-europene-post-covid/" target="_blank" rel="noopener">Source link </a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bozukkale – colt de paradis din vechiul Bizant</title>
		<link>https://sailingtv.ro/2025/12/15/bozukkale-colt-de-paradis-din-vechiul-bizant-3/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[sailing]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 15 Dec 2025 22:02:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sailing Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://sailingtv.ro/2025/12/15/bozukkale-colt-de-paradis-din-vechiul-bizant-3/</guid>

					<description><![CDATA[Bozzukkale – vechea cetate străjuia golful natural Construit foarte probabil de locuitorii antici ai Rodosului, Bozukkale, cunoscut în trecut sub numele Loryma, este un oraș bizantin ruinat. Astăzi, este ușor de remarcat de pe mare datorită zidurilor cetății de apărare care se mai păstrează încă.  Golful natural din Bozukkale este extrem de bine protejat în...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p> <br />
</p>
<div>
<figure class="wp-block-image size-large"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/Bozukkale-–-colt-de-paradis-din-vechiul-Bizant.jpeg" alt="" class="wp-image-730"  /><figcaption><em>Bozzukkale – vechea cetate străjuia golful natural</em></figcaption></figure>
<p>Construit foarte probabil de locuitorii antici ai Rodosului, Bozukkale, cunoscut în trecut sub numele Loryma, este un oraș bizantin ruinat. Astăzi, este ușor de remarcat de pe mare datorită zidurilor cetății de apărare care se mai păstrează încă. </p>
<p>Golful natural din Bozukkale este extrem de bine protejat în caz de vreme rea. <br />Aici veți găsi trei restaurante foarte rustice, cu specific pescăresc. Când zic rustic chiar asta vreau să zic, nu o spun doar ca să sune turistic: nu există curent (doar cel produs de generatoare seara când funcționează restaurantul), wifi, internet sau TV; apa este captată dintr-un izvor natural, iar aprovizionarea se face exclusiv de pe mare. <br />Nu este rusticul acela fals pe care îl găsiți la mai toate pensiunile turistice, ci unul natural dat de izolarea în care se trăiește aici.</p>
<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" width="1024" height="615" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/1765836172_200_Bozukkale-–-colt-de-paradis-din-vechiul-Bizant.jpeg" alt="" class="wp-image-731"  /><figcaption><em>Apa din Bozukkale ne duce mereu cu gândul la Caraibe</em></figcaption></figure>
<p><strong>Ali Baba, Can și cei mai buni cartofi prăjiți</strong></p>
<p>Eu prefer să opresc la primul dintre restaurante: Ali Baba.</p>
<p>Amenajat chiar sub ruinele cetății, locul este unul dintre cele mai sălbatice locuri unde puteți trage la mal. Cel care se ocupă de restaurant – Can Selçuk, un localnic dintr-un sat vecin – este una dintre cele mai ospitaliere persoane pe care o cunosc. Mai mult decât atât, Can este un pescar priceput, iar peștele pe care îl prinde în plase este servit seara la cină.</p>
<p>Chiar dacă nu sunt cei mai rafinați bucătari acolo, veți primi, pe lângă pește sau oaie la cuptor, unii dintre cei mai buni cartofi prăjiți, iar salatele sunt mereu proaspete.</p>
<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="530" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/1765836173_650_Bozukkale-–-colt-de-paradis-din-vechiul-Bizant.jpeg" alt="" class="wp-image-734"  /><figcaption><em>Peștii prinși ziua de Can vor fi serviți seara la cină</em></figcaption></figure>
<p>Bozukkale sau Loryma era cândva un oraș destul de important strategic; atât de important încât pe vremea bizantinilor aici exista chiar si un episcop.</p>
<p>O mare parte din flota de 400 de vase de lupta care au participat la asediul Rodosului din 1522 au pornit din acest mic golf. Cucerirea Rodosului s-a facut sub comanda directa a lui Suleiman Magnificul.</p>
<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="1024" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/1765836173_793_Bozukkale-–-colt-de-paradis-din-vechiul-Bizant.jpeg" alt="" class="wp-image-753"  /><figcaption><em>Ali Baba Restaurant – la poalele cetatii antice</em></figcaption></figure>
<p>Astăzi, aproape nimic nu mai amintește de vremurile de glorie ale acestui golf; e un loc în care doar puținele bărci care vin la restaurante mai aduc un strop de civilizație.</p>
<p>Broaștele țestoase, calamarii, peștii de diferite mărimi și forme (morene, toni, baracude, zărgani, dorade, lupi de mare) sunt acum stăpânii adevărați ai acestui paradis marin.</p>
</p></div>
<p><br />
<br /><a href="http://sailingromania.ro/2020/05/25/bozukkale-colt-de-paradis-din-vechiul-bizant/" target="_blank" rel="noopener">Source link </a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Despre competenta. Pe mare si pe hartie</title>
		<link>https://sailingtv.ro/2025/12/15/despre-competenta-pe-mare-si-pe-hartie/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[sailing]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 15 Dec 2025 21:01:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sailing Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://sailingtv.ro/2025/12/15/despre-competenta-pe-mare-si-pe-hartie/</guid>

					<description><![CDATA[Primesc aproape zilnic mailuri si mesaje ale celor care vor sa primeasca certificari ale scolii mele si ale IYT. Sunt adeseori intrebat daca pot da certificari fara ca cei care aplica sa vina fizic la curs sau daca prin participare la un singur curs (teoretic sau practic) pot primi toate certificarile fara sa mai treaca...]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p> <br />
</p>
<div>
<p>Primesc aproape zilnic mailuri si mesaje ale celor care vor sa primeasca certificari ale scolii mele si ale IYT. Sunt adeseori intrebat daca pot da certificari fara ca cei care aplica sa vina fizic la curs sau daca prin participare la un singur curs (teoretic sau practic) pot primi toate certificarile fara sa mai treaca prin toate cursurile teoretice si practice.</p>
<p>La fel, in cei aproape 10 ani de cand examinez si predau lectii teoretice si practice de navigatie, nu au fost putini cei care incercau o ”romaneasca”, venind pregatiti cu fituici sau incercand sa obtina raspunsurile in avans. <br />Probabil ca este inca un model practicat foarte mult in Romania pe la capitaniile din toate colturile tarii; acum cativa ani un permis de navigatie obtinut pe o sticla de whisky era ceva normal. Din fericire, am auzit ca in ultimii ani s-au mai corectat situatiile astea si pe la noi, dar chiar si asa am avut prea des oameni veniti sa invete, desi aveau deja un permis ANR primit cadou de ziua lor, fara ca ei sa fi iesit macar o ora pe mare, ca sa cred ca a avut loc o schimbare radicala in directia asta.</p>
<p>Desi anul trecut am avut o gramada de exemple de accidente petrecute cu skipperi amatori din Romania, sunt inca multi cei care vor sa primeasca cele mai avansate certificari dupa doar cateva zile de practica. Nu o sa fac un inventar al scolilor din Romania care permit elevilor sai sa devina skipperi dupa doar 2-3 zile de practica; in fond, fiecare isi face treaba cum stie el, dar din pacate, un permis naval obtinut fara cunostintele si, mai ales,  experienta practica necesara poate fi o arma mortala pusa in mana unui inconstient.</p>
<figure class="wp-block-image size-large"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/Despre-competenta-Pe-mare-si-pe-hartie.jpg" alt="" class="wp-image-762"  /><figcaption><em><strong>După o săptămână de practică: fețe zâmbitoare, instructor mândru, echipaj satisfăcut</strong></em></figcaption></figure>
<p>Hai sa clarificam niste nivele de competenta; de unde incepem, spre ce tindem. Fiecare nivel de competenta are timpul lui.</p>
<p>Asa ca…<br />Atunci cand esti incepator pe barca nu poti fi altceva decat “crew” (“mus”, adica elev marinar).<br />Dupa ce aduni macar 100-150 mile poti incepe sa spui ca esti “competent crew”, adica un membru al echipajului mai competent.</p>
<figure class="wp-block-gallery columns-1 is-cropped wp-block-gallery-1 is-layout-flex wp-block-gallery-is-layout-flex">
<ul class="blocks-gallery-grid">
<li class="blocks-gallery-item">
<figure><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="1024" alt="" data-id="772" src="https://sailingtv.ro/wp-content/uploads/2025/12/Despre-competenta-Pe-mare-si-pe-hartie.jpeg" data-link="https://sailingromania.ro/?attachment_id=772" class="wp-image-772"  /></figure>
</li>
</ul>
</figure>
<p>Daca navighezi activ macar 200 mile poti sa te consideri un “watchkeeper”; asta inseamna ca ai adunat suficienta experienta ca sa fii in stare sa tii timona in lipsa skipperului sau a capitanului. Poti chiar sa duci o barca de colo pana colo, pe distante scurte, in ape familiare, pe vreme buna.</p>
<p>Urmatorul pas, dupa ce ai adunat mai multa experienta este cel de “skipper”; daca ar fi sa se dea doar pe competenta astfel de certificari, un skipper este o persoana cu cunostintele si experienta necesara sa duca o ambarcatiune fara ajutor din punctul A in punctul B. Un skipper trebuie sa fie sigur pe deciziile sale, astfel incat sa nu puna in pericol nava sau echipajul si sa poata executa singur toate manevrele.</p>
<p>Daca ai suficienta experienta ca skipper amator, ai iesit de suficiente ori cu familia si prietenii, vrei sa transformi distractia in ocupatie, atunci poti deveni „skipper profesionist” („yachtmaster”, ii mai zicem noi): un skipper platit sa conduca o ambarcatiune civila, de obicei de pana in 70 picioare (24 metri pentru cei care inca nu au invatat).</p>
<p>Apoi, mai competent decat un skipper profesionist este capitanul; acest titlu se refera la un marinar experimentat, responsabil de o nava comerciala. Va recomand sa nu va luati sepci sau tricouri pe care scrie “captain”, asta daca nu vreti sa fiti penibili cand va plimbati cu ele mandri prin porturi.</p>
<p>Mai sus de capitan exista comandorul si amiralul, grade militare care au fost adoptate cumva neoficial si in marina civila. Un comandor sau un amiral de nava e o persoana care chiar stie tot ce se mananca in marinarie, iar daca nu stie si i se spune asa, inseamna ca fie e proprietarul yachtului, fie e vreun mare smecher pus comandor la vreun club de yachting pentru a sponsoriza mai mult.</p>
<p>Concluzia mea este: nu incercati sa sariti randul atunci cand va apucati de marinarit. Cresteti incet, in ritmul vostru, dar cresteti frumos, “organic”, cum se zice acum in limbajul online.</p>
</p></div>
<p><br />
<br /><a href="http://sailingromania.ro/2022/01/11/despre-competenta-pe-mare-si-pe-hartie/" target="_blank" rel="noopener">Source link </a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
