Ecologiștii se tem că planurile UE pentru Dunăre ar putea pune în pericol peștii

Ecologiștii se tem că planurile UE pentru Dunăre ar putea pune în pericol peștii



(29 mai 2011) Tulcea, România – 17 mai 2011 1. Lat de copac în fluviul Dunărea Brăilia, România – 17 mai 2011 2. Pescar care ține pește mergând în barcă Tulcea, România – 17 mai 2011 3. Prim-plan Ticu Dumitrescu debarca peste peste 4. Primul plan al pestelui 5. SOUNDBITE (roman) Ticu Dumitrescu, pescar cu jumatate de norma: „In Delta Dunarii sunt din ce in ce mai putini pescari profesionisti. Asta din cauza tuturor presiunilor din punct de vedere administrativ. Regulile tradiționale ale pescuitului s-au pierdut, așa că acest lucru pune o presiune suplimentară asupra puținilor pescari rămași.” 6. Diverse de sturioni în rezervor 7. SOUNDBITE (engleză) Radu Suciu, cercetător la Institutul Național Delta Dunării: „Acest lucru nu ar trebui făcut în detrimentul peștilor migratori, printre ei și sturionii. Cu siguranță ar exista modalități de a face îmbunătățirile navigației. care sunt necesare într-un mod în care sturionii pot coexista cu navigația”. 8. Primul plan al sturionului în rezervor București, România – 18 mai 2011 9. Wide a lui Serban Cucu, înalt funcționar al Ministerului Transporturilor din România 10. SOUNDBITE (engleză) Serban Cucu, înalt oficial al Ministerului Transporturilor din România: „Cea mai importantă cerere cred că este să construim un pasaj pentru pești sturioni în zonă. Acesta va fi construit. Și credem că toate aspectele și alte măsuri vor fi luate în considerare și totul va fi în regulă.” Tulcea – România – 17 mai 2011 11. Primul plan al bărcii care coboară râul 12. Latimea râului Brăilia, România – 17 mai 2011 13. Trageți din cerul apusului în râu POVESTIGĂ Ecologiștii avertizează că Uniunea Europeană intenționează să adâncească canalele de transport maritim de-a lungul fluviului Dunărea ar putea distruge zonele de reproducere și ultima fortăreață din Europa a faimosului sturion. Peștii migratori au prosperat în Dunăre timp de 200 de milioane (m) de ani, trecând din zonele de hrănire din Marea Neagră în Germania, la aproximativ 1.200 de mile (2.000 de kilometri) în amonte. Arheologii au găsit capcane din lemn pentru sturioni în ruinele cetăților romane din spatele sălciilor de pe malul Dunării, alături de oase de sturioni datate din secolul al III-lea. Chiar și așa, pescarii locali precum Ticu Dumitrescu prind mai mult biban în aceste zile. Ticu își amintește de o perioadă în care sturionul beluga cu icrele sale profitabile puteau fi prinși în număr mare. Dar decizia României din anii ’70 și ’80 de a construi baraje uriașe peste defileul Porților de Fier a întrerupt jumătate din locurile de reproducere ale sturionilor. Acest lucru, împreună cu poluarea și pescuitul excesiv, au dus la o scădere bruscă a numărului acestora. Ca răspuns, prinderea și păstrarea sturionului beluga a fost declarată ilegală de multe guverne de-a lungul Dunării. „Pescarii profesioniști sunt într-adevăr din ce în ce mai puțini în Delta Dunării”, spune Ticu. „Regulile tradiționale ale pescuitului s-au pierdut, așa că acest lucru pune o presiune suplimentară asupra celor câțiva pescari rămași”. Acum, ecologiștii încearcă să evite cea mai recentă amenințare: un plan al Uniunii Europene (UE) de a aprofunda canalele de transport maritim pentru a îmbunătăți fluxul de mărfuri comerciale. Ecologiștii se tem că acest lucru ar putea elimina ultimele adâncimi unde sturionii își depun ouăle – condamnând peștii să dispară din ultima sa fortăreață din Europa. „Acest lucru nu trebuie făcut în detrimentul peștilor migratori, printre care și sturionii”, spune Radu Suciu, cercetător la Institutul Național Delta Dunării. „Cu siguranță ar exista modalități de a face îmbunătățirile de navigație necesare într-un mod care să coexiste cu navigația”. Conform planului, inginerii ar bloca parțial mai multe canale laterale ale Dunării și ar redirecționa apa către canalul principal, ceea ce ar permite transportul pe tot parcursul anului prin ceea ce acum sunt blocaje cu apă scăzută. Aflați mai multe despre AP Archive: http://www.aparchive.com/HowWeWork Twitter: https://twitter.com/AP_Archive Facebook: https://www.facebook.com/APArchives ​​ Instagram: https:// www.instagram.com/APNews/ Puteți licenția această poveste prin AP Archive: http://www.aparchive.com/metadata/youtube/05cef9802eabb22dac1990cfdf1ab65c

source

Follow by Email
YouTube
YouTube
WhatsApp